A3 fără Meseș: România este aproape de o autostradă funcțională spre vest. Dar nu continuă!

Noile loturi de pe A3 schimbă radical traseul spre vest, dar Dealul Meseș rămâne marea ruptură: 41 km lipsă, ocol de peste 50 km și încă cel puțin cinci ani de așteptare.

Pe hârtie, Autostrada Transilvania pare să fi intrat, în sfârșit, în faza în care promisiunea începe să semene cu o rută reală. Pe teren, imaginea este mai nuanțată: în 2026, A3 poate deveni mult mai utilă între Târgu Mureș și vestul țării, dar nu va fi încă o autostradă continuă până la granița cu Ungaria. Piesa care ține întregul coridor în loc rămâne Dealul Meseș, lotul de 41 km dintre Poarta Sălajului și Nușfalău, cu tunelul de 2,89 km care a împins termenul realist spre 2031.

Imaginea brută a traseului explică de ce oficialii și constructorii vorbesc acum mai degrabă despre „utilizare” decât despre „finalizare”. Astăzi sunt deja deschiși aproximativ 113 km între Târgu Mureș și Nădășelu, plus 13,55 km între Nușfalău și Suplacu de Barcău și 5,35 km între Biharia și Borș. La acestea, șeful CNAIR Cristian Pistol adaugă o țintă de încă 68 km în 2026 pe A3. Formula lui — „vom avea 200 km de autostradă între Târgu Mureș și frontiera cu Ungaria” — este corectă doar în sens cumulat, nu neapărat continuu: cei 68 km noi corespund în esență sectoarelor Nădășelu–Zimbor, Zimbor–Poarta Sălajului și Suplacu de Barcău–Chiribiș, ceea ce ridică totalul deschis spre circa 201 km, dar lasă în continuare întreruperi majore pe traseu.

Ce se poate deschide în 2026

Pe segmentul estic, între Nădășelu și Poarta Sălajului, lucrurile au avansat vizibil. Cristian Pistol a anunțat la 27 martie 2026 că tronsonul Nădășelu–Zimbor (30,6 km) a ajuns la 94%, cu 500 de muncitori și 131 de utilaje mobilizate, iar Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) a depășit 98%. Problema este că această secțiune nu poate funcționa singură: depinde de cele două viaducte critice de la Topa Mică și Nădășelu, aflate într-un contract separat, și de Nodul Românași, care trebuie să asigure descărcarea traficului în DN1F și DJ108A până la finalizarea lotului Meseș.

Asta face din 2026 un an foarte important, dar nu neapărat decisiv. Dacă viaductele și nodul sunt terminate la timp, șoferii vor putea merge pe autostradă de la Târgu Mureș până la Poarta Sălajului/Românași, adică pe aproximativ 155 km. Dar aici începe partea mai puțin spectaculoasă din poveste: exact când A3 devine, în sfârșit, o alternativă credibilă pentru ieșirea din Transilvania, ea se descarcă înaintea celui mai dificil obstacol de relief.

Dealul Meseș: lotul care explică întârzierile

Lotul Poarta Sălajului–Zalău–Nușfalău nu este doar cel mai dificil, ci și cel mai scump contract de infrastructură rutieră semnat până acum de CNAIR: 6,62 miliarde lei fără TVA, pentru 41 km, 65 de poduri, pasaje și viaducte, însumând circa 13 km, și cel mai lung tunel de autostradă din România. Contractul cu asocierea Makyol–Özaltın a fost semnat în aprilie 2025, iar durata prevăzută este de 18 luni proiectare + 60 de luni execuție, adică finalizare cel mai devreme în 2031. Cu alte cuvinte, A3 nu mai este blocată de lipsa contractelor, ci de natura lucrării în sine.

Dacă privim istoria lungă a proiectului, primul mare contract care acoperea și traseul Autostrăzii Transilvania prin această zonă a fost semnat cu Bechtel în 2003, iar contractul a fost reziliat în 2013. După acel eșec, pentru lotul Meseș în formula sa actuală — Poarta Sălajului–Zalău–Nușfalău — CNAIR a organizat ulterior două licitații distincte: prima, lansată în noiembrie 2020, a fost anulată în ianuarie 2023; a doua a fost relansată în februarie 2023, iar după evaluare și contestații a dus la semnarea contractului abia în aprilie 2025 cu asocierea Makyol–Özaltın. Cu alte cuvinte, dacă includem și contractul-mamă Bechtel, traseul Meseș a trecut prin două contractări majore (2003 și 2025), o reziliere (2013), două proceduri moderne de licitație și o anulare de licitație înainte de a intra efectiv în faza actuală de execuție — ceea ce explică de ce acest tronson a ajuns să împingă finalizarea completă a A3 spre 2031.

Vestul autostrăzii: mai aproape de final decât pare

La vest de Meseș, situația este mai bună decât acum un an. Suplacu de Barcău–Chiribiș (26,35 km), construit de Erbașu, are un termen actualizat spre iulie 2026, după întârzieri generate de aprobarea târzie a proiectului tehnic și de emiterea ordinului efectiv de începere a lucrărilor abia în ianuarie 2025. În paralel, Chiribiș–Biharia (28,55 km) are termen contractual mai 2027, iar Economedia, citând Asociația Pro Infrastructură, vorbește despre un scenariu ultra-optimist în care lotul ar putea fi inaugurat încă din decembrie 2026, cu circa cinci luni înainte de termen.

De aici rezultă cea mai importantă concluzie practică: restul A3, fără Meseș, are șanse serioase să fie gata în 2027 și șanse limitate să fie gata integral încă din 2026. Dacă Erbașu livrează în 2026, iar Chiribiș–Biharia rămâne pe termenul contractual, atunci vestul complet, de la Nușfalău la Borș, devine realist în 2027. Dacă însă lotul Chiribiș–Biharia accelerează neașteptat și intră în scenariul ultra-optimist din decembrie 2026, atunci România ar avea, la sfârșitul anului viitor, o autostradă funcțională de la granița cu Ungaria până la Nușfalău, iar de la est până la Poarta Sălajului ar lipsi doar „perla coroanei” — Meseșul.

Cum se va folosi A3 până atunci

Aici discuția devine concretă pentru șoferi. Dacă în 2026 se deschid loturile aflate acum la peste 90%, iar Nodul Românași este finalizat, traseul logic dinspre Târgu Mureș / Cluj spre vest va fi acesta: se circulă pe A3 până la Poarta Sălajului, apoi se coboară prin Nodul Românași în DN1F și DJ108A. Ocolirea Dealului Meseș, până la reurcarea pe autostradă, nu va fi un simplu „hop” local, ci un traseu rutier de aproximativ 54 km între nodul de descărcare de la Românași și nodul de la Nușfalău. Cu alte cuvinte, până la deschiderea lotului Meseș, șoferii care vin dinspre Cluj sau Târgu Mureș vor coborî la Românași/Poarta Sălajului, vor traversa zona Zalău pe ruta veche și vor urca din nou pe A3 la nodul Nușfalău.

Chiar CNAIR spune explicit că nodul va asigura descărcarea pentru întreg tronsonul Târgu Mureș–Poarta Sălajului (155 km) până la finalizarea secțiunii Poarta Sălajului–Zalău, inclusiv tunelul Meseș.

De aici, pentru a continua spre Ungaria înainte ca lotul Meseș să fie gata, cea mai logică rută rămâne coridorul vechi prin Zalău: DN1F / E81 spre Zalău și traversarea zonei Meseș, apoi DN1H spre Nușfalău, unde traficul poate urca din nou pe A3. Există și o supapă locală utilă: Varianta Ocolitoare Zalău, deschisă în decembrie 2025, are 5,35 km și leagă DN1F de DJ191C; în plus, DJ191C a fost reabilitat pe relația Nușfalău–Crasna–Zalău–Creaca.

Pe partea vestică, punctul-cheie rămâne Nodul Nușfalău, unde A3 se intersectează cu DN1H. Odată ajuns acolo, șoferul poate reintra pe autostradă spre Suplacu de Barcău, iar, în funcție de stadiul loturilor din Bihor, mai departe spre Chiribiș, Biharia și Borș. Dacă Chiribiș–Biharia nu va fi gata în 2026, va exista încă o întrerupere în Bihor. Dacă va fi gata — sau dacă intră în scenariul ultra-optimist de final de an — atunci de la Nușfalău până la frontiera cu Ungaria se va putea circula neîntrerupt pe autostradă.

Ce înseamnă asta, de fapt

În termeni de mobilitate, A3 se apropie de un prag important: cel al utilității strategice. În 2026, dacă toate loturile aflate acum în stadiu foarte avansat sunt livrate, șoferii vor avea la dispoziție două mari secvențe de autostradă: una de circa 155 km de la Târgu Mureș la Poarta Sălajului, și alta care ar putea ajunge, în cel mai bun caz, la aproape 74 km de la Nușfalău la Borș. Între ele va rămâne însă exact porțiunea care face diferența între „o autostradă utilă” și „o autostradă completă”: Dealul Meseș.

Asta înseamnă că adevăratul salt al A3 nu se va măsura în kilometrii inaugurați în 2026, ci în cât de bine va funcționa autostrada fragmentată până în 2031. România este aproape de un coridor rutier vestic mult mai rapid. Dar încă nu de coridorul continuu care ni s-a promis de mai bine de două decenii!